Aseara am fost cu mama si bunica la cumparaturi pentru sarbatori (mancare, cadouri etc) prin doua hypermarketuri din Craiova: Real si Pic. Ma asteptam sa fie foarte aglomerat la ambele, abia am gasit un loc de parcare. Dar nu ma asteptam chiar deloc la disperarea de care au dat dovada mai toti cumparaturii. Cosurile de cumparaturi erau arhipline de produse, etajerele se goleau vazand cu ochii. Zonele de reduceri si oferte m-au uimit cel mai mult: mai multe persoane aflate in fata unor umerase cu geci, isi sunau prietenii sa ii intrebe daca nu cumva vor si ei una-doua bucati inainte sa dispara din magazin, dupa care familia respectiva a infascat 5 gecute de diverese marimi.
Mergem mai departe spre alimente. Mi se pare absolut normal sa ai o rezerva de ulei, zahar etc in casa, insa carucioarele cu 5-6 baxuri de asemenea produse nu ma puteau face sa ma gandesc decat la disperarea romanului in fata marii crize financiare; era ceva in genul “hai sa luam si din asta ca cine stie cand om mai gasi”.
Ce sa mai vorbim? Criza financiara i-a alarmat pe romani mai ceva ca Apocalipsa.
